Socata, din flori uscate

de vasimur in Bauturi, 11 Apr 2018 | 17288 vizualizari

Pentru fotografii culinare reusite foloseste Nikon D5600

Socata este o băutură răcoroasă, tradițională românească, foarte apreciata în zilele caniculare de vară. Socata nu este doar o băutură a sfârșitului de primăvară (socul înflorește din luna mai până în luna iunie), se poate prepara și în extrasezon, din flori uscate de soc, care se păstrează în pungi de hârtie, ținute la loc răcoros. Trebuie ținut cont că se mai pierde din aroma florilor prin procesul de uscare, de aceea se pun în plus încă 2-3 flori uscate la rețeta de socată cu flori uscate față de cea cu flori proaspete. Dacă s-au scuturat florile, atunci va trebui să aproximați cantitatea. O inflorescență de soc înseamnă aproximativ 1-2 linguri de flori de soc uscate.
Din ingredientele de mai jos au rezultat 5 l de socată.

INGREDIENTE

10-12 flori de soc, uscate
500 g de zahăr
5 l de apă
1-2 lămâi
coji de portocală (opțional)
5-6 boabe mari de orez (sau 4-5 g de drojdie proaspătă)

vasimur

Bucataras grozav

24 imi place 19comentează

2 reteta favorita

Taguri: socata, din flori uscate, reteta socata, flori soc, suc de soc, retete cu soc, retete Bauturi

Portii: 20

Timp de preparare: sub 60 minute

MOD DE PREPARARE RETETA Socata, din flori uscate:

Punem 1 l de apă într-o oală, impreuna cu zaharul la foc mic și lăsăm până când zaharul se dizolvă (nu trebuie să fiarbă). Oprim focul și lăsăm siropul să se răcească.

Între timp, pregătim celelalte ingrediente pentru socată. Apreciem cantitatea de florile de soc necesară și o punem în vasul pregătit pentru socată (o damigeană sau un borcan de 5 l). Răzuim o parte din coaja (coaja în exces va face socată amară!) de la lămâi, apoi le stoarcem pe amândouă. Sucul rezultat se pune peste flori, în damigeană. Se adaugă și lămâia fără zeamă tăiată felii și coajă de portocală, tăiată de asemenea felii. După ce s-a răcit, turnăm siropul peste florile de soc, în damigeană. Se adaugă şi restul cantităţii de apă împreună cu boabele de orez (am avut orez cu bobul mic așa că am pus ~12 boabe), care grăbesc fermentaţia mai bine decât drojdia şi nu dau gust și miros socatei. Se acoperă gura damigenei cu tifon (sau se pune o farfurie pe gura borcanului însă nu închideți complet) pentru ca să „respire”. Se lasă cam 4-5 zile la loc cald pentru ca să fermenteze, amestecând de cel putin doua ori pe zi. În funcție de temperatură și de cât de acidulată îți place, socata poate fi considerată gata chiar și după două zile. Dacă îți place mai „înțepătoare", o mai lași la fermentat. Când apa devine gălbuie și miroase plăcut a flori de șoc, gustați sucul. Dacă considerați că este gata, strecurați sucul printr-o sită deasă sau tifon, în sticle cu dop/capac și depozitați la frigider sau în cămară, în loc întunecos și răcoros.